Paştele Creştin

Paştele Creştin





Paştele este o sărbătoare religioasă creştină, ce comemorează învierea lui Iisus Hristos, la trei zile după crucificarea sa în Vinerea Sfântă, lucru care marchează sfârşitul postului Paştelui. Paştele sunt sărbătoarea cea mai sfântă din calendarul creştin, urmate de Crăciun şi recunoscute ca zile libere în majoritatea ţărilor de tradiţie creştină, cu excepţia notabilă a Statelor Unite, unde este sărbătorită doar duminica Paştelui (şi nu şi lunea Paştelui).
Paştile creştine au loc nu departe în calendar de sărbătoarea Paştelui evreiesc - Pesah, care comemorează Exodul, pentru că se crede că Iisus a înviat în zilele în care se ţinea această festivitate.

Data Paştelui
În 2008, Paştele creştin s-a sărbătorit pe 27 aprilie de către ortodocşi şi pe 23 martie de către catolici. În 2009, va avea loc pe 12 şi respectiv 19 aprilie.
Paştele sunt sărbători a căror dată este variabilă, pentru că nu corespunde unei date fixe din calendarul gregorian (care urmăreşte mişcarea Soarelui şi schimbarea anotimpurilor). De fapt, ele sunt bazate pe calendarul lunar, ca şi pe cel utilizat de iudei. După primul sinod de la Niceea din 325, s-a decis ca Paştile să fie sărbătorite duminica de după a 14-a zi din prima lună lunară din primăvară (teoretic, prima duminică după o lună plină, începând cu data echinocţiului de primăvară). În sfârşit, toate Bisericile acceptă metoda de la Alexandria, care plasează echinocţiul din emisfera nordică pe 21 martie (poate apărea două zile mai devreme sau mai târziu), data lunii pline fiind determinată după ciclul metonic. O problemă care a apărut mai târziu este diferenţa de practică dintre Bisericile apusene şi răsăritene. Primele au adoptat calendarul gregorian pentru a calcula data Paştelor, iar ultimele calendarul iulian. Există totuşi un număr însemnat de biserici răsăritene ce folosesc calendarul gregorian. A fost propusă o reformă pentru metodologia de calculare a datei Paştilor prin summitul de la Alep, (Siria), din 1997. Aceasta ar fi permis eliminarea diferenţelor de dată între bisericile occidentale şi orientale; reforma ar fi trebuit să intre în vigoare în 2001, dar a eşuat.
Calculul datei Paştelui, cunoscut sub numele de păscălie (lat computus), este destul de complicat. În timp au apărut pe lângă metodele tradiţionale şi unii algoritmi, precum cel realizat de matematicianul Carl Friedrich Gauss.
Nume


Felicitare de Paşti
Potrivit cercetătorilor Vaticanului cuvântul „Paşte” derivă din ebraică „pesah” (פסח), care semnifică trecere. În Vulgata s-a tradus cu expresia „transitus Domini” (trecerea Domnului) devenită în engleza iacobină passover. Cuvântul în aramaică este pas.ha, care stă la originea cuvintelor greceşti şi latine πάσχα, pascha. O altă interpretare, răspândită în secolele trecute la catolici, a fost aceea de „pascha – passione”, de la „passione – suferinţă” (în greacă: πάσχω (páscho – sufăr), πάσχει (páschei – suferă).
Unele limbi germanice numesc această sărbătoare după zeiţa Eostre :
• germană Ostern (das), germana superioară medievală: ōsteren din vechea germană superioară: ōstarun, ōstarūn (formă la plural)
• engleză Easter, dialect northumbrian: Eostre (În engleza medievală: ester, estre din englza veche: ēaster, ēastre. Alte denumiri ale Zeiţei Mame a fertilităţii, reînvierii şi zorilor: Ostare, Ostara, Ostern, Eostra, Eostre, Eostur, Eastra, Eastur, Austron and Ausos). La greci, zeiţa era numită Eos iar la romani Aurora. Românii, imparţiali, au preluat ambele forme.
Ambele denumiri, germană şi engleză, provin din rădăcina indo-europeană aus- a străluci
Cu toate acestea, în cea mai mare parte din ţările cu populaţie creştină (sau cel puţin a ţărilor din Europa, dar nu numai) numele Paşti provine din ebraicul pessah (Paşte) :
În limbile următoare denumirea sărbătorii derivă din pesah
• afrikaans Pase, Paasfeest
• albaneză Pashket
• aragoneză Pascua
• azeră din. pasxa
• bască Bazko
• bielorusă пасха (Pascha), Вяликджень (Vialikdzień)
• bretonă Pask
• catalană pasqua (Mallorca pasco)
• cebuană Pasko sa Pagkabanhaw
• cornică Pask
• creolă antilană Paske
• creolă haitiană Kreyòl Pak, popular: Paske
• creolă saramanccană paas, Pasen
• daneză påske
• ebraică פסח (pesaH), פסחא (חג נוצרי) ,פסח כשר ושמח
• esperanto Pasko
• georgiană პასექი (pasekʼi)
• filipineză Pascó ng Pagkabuhay
• franceză Pâques
• friulană Pasche
• frizonă Peaske
• galiciană pascua
• germană sub-rineană Paisken
• greacă Πάσχα (Pasha); Λαμπρή (Lambrì)
• idiş פסח (pesaH); (USA: paskhe)
• ilongo Paskua sang Pagkabanhaw
• indoneziană Bahasa: Paskah, Terjemahan Lama: Pasah
• interlingua pascha
• inuktitut ᒪᑭᕝᕕᐊ (makivvia)
• irlandeză Cáisc, Cáisg
• islandeză páskar
• italiană Pasqua (bolonieză: Pâsqua, calabreză: Pasca, emiliano-romaniolă: pasqva, friulană: Pasche, griko salentino: PPàsca, milaneză: Pàsqua, napoletană: Pàsca, piemonteză: Pasqua, Pasca, reggiană: Pascua, sardă: (campidană: Pasca, Pàsca, alghereză, gallureză, logudoreză, tabarchină: Pasca), veneţiană : Pàskua)
• kazahă пасха
• latină pascha (sau Festa Paschalia)
• leoneză Pascua
• malaeză Paskah
• malgaşă paska
• manx Caisht
• neerlandeză Pasen, Paasfeest
• norvegiană påske
• papiamentu Pasku
• portugheză Páscoa, Brazilia: páscoa
• reto-romană vezi romanşă
• romanes (Finlanda) pooska
• romanşă Pasca (Forme dialectale: suprasilvană Pastgas, subsilvană Pastgas, supramirană Pasca, puteră: Pasqua, valadră: Pasqua)
• română Paşti s.m.pl. (var. Paşte s.m.sg.)
• rusă Пасха
• saxonă veche pāska, ôstar(?)
• scoţiană Càisg, Chàisg, Caisc, Pask
• spaniolă castiliană Pascua [de resurectión]
• sūdoviană Paskhā
• suedeză påsk articulat: (påsken)
• swahili Pasaka
• tagalog pasko ng Pagkabuhay
• tamilă pAskuttirunAL
• turcă Paskalya [yortusu]
• ucraineană Пасха, Великднь (Ziua cea Mare)
• valenciană Pasqua
• valonă Påkes
• velşă Pasg, Pasc

În limbile următoare denumirea sărbătorii are altă origine:
• arabă ﻋﺒﺪ ﺍﻟﻘﺒﺎﻣﺔ ('îdul-qîyâma), عيد الفصح
• armeană Զատիկ [Zadik, Zatik] (Înviere)
• bosniacă Uskrs
• bulgară Великден (Ziua cea Mare)
• cehă velikonoce (chiar dacă are formă de plural se traduce "Noaptea cea Mare")
• chineză 复活节 (名 复活节[日]后的) (fùhuójié)
• coreană 부활절 (buhwal-zòl)
• croată Uskrs (Înviere)
• estonă lihavõtted, lihavõtte[d]püha[d] (sărbătoarea grasă, cărnoasă referitor la sfârşitul postului), ülestõusmispüha (sărbătoarea învierii), munadepüha (sărbătoarea ouălelor), kevadpühad (sărbătoarea primăverii)
• finlandeză pääsiäinen (Dialect ingrian: pǟsiä, pǟsiäine) (din verbul päästä cu multiple sensuri: a trece, a scăpa de, a se elibera. Marchează sfârşitul postului) În Evul Mediu se numea Pāsche
• hindi ईस्टर (îsṭar)
• japoneză: sărbătoarea religioasă este numită 復活祭 (fukkatsu-sai), lit. Sărbătoarea Învierii, iar petrecerea de Paşti este numită イースター (iisutaa, din engl. Easter)
• khmeră buNürM%kézáEdlRBHeys)URKisþrs´eLIgvij
• laponă saami beassážat
• letonă Lieldienas (Ziua cea Mare)
• lituaniană Velykos
• macedoneană Велигден, воскрес, велигден
• malteză L-Għid (m) [le]
• maori Aranga
• mongolă улаан єндєгний баяр
• persană عيد پاک
• polonă Wielkanoc (Noaptea cea Mare)
• punjabi ਈਸਟਰ
• romanes Patragi, (Finlanda: pooska, Ungaria: patradyi, Germania: patraja)
• sârbă Ускрс, Uskrs (Înviere)
• slovacă Veľká noc (Noaptea cea Mare)
• slovenă Vélika noč (Noaptea cea Mare)
• tailandeză ช่วงอีสเตอร์
• ucraineană Великдень (Ziua cea Mare), пасха
• ungară húsvét
• urdu مشرقی (mashraqi)
• vietnameză lễ Phục sinh

Personal:

Mi-as dori ca Pastele sa fie sarbatorit in aceeasi zi de catre toate religiile.Puterea rugaciunii in grup este cunoscuta,insa nu doar la acest lucru ma gandesc....Oare vanitatea aceasta "EU am dreptate" ajuta omul de rand?


Indiferent ce Paste sarbatoriti,eu cred si respect.
Va doresc SARBATORI FERICITE!

HRISTOS A INVIAT!

Cele doua filmuletze postate de Lara mai sus mi-au luminat ziua. De multe ori uitam ce este cu adevarat important: pregatirile pentru slavirea lui Dumnezeu sau evenimentul in sine.
Uneori ne preocupa mai mult cozonacii, ouale, pasca decat Lumina Sfanta pe care o primim in noaptea Invierii...

Va urez tuturor un Paste linistit, luminos, plin de caldura si bucurie spirituala alaturi de cei dragi!

Mar,avatarul e prea mare,daca l-ai putea decupa un picusor,ca nu se vede ce ai scris...

iaca-ta si operele mele...de asta am absentat azi

mamaaa,ce bune sunt...

Arata grozav! Felicitari!

Sunt zile cand trebuie sa ne reamintim sa fim mai buni, mai plini de dragoste, cu inima calda si mai deschisa, cand lumina sfanta coboara in casele si in inimile noastre…
Fie ca macar in Clipa Vestirii, intr-un glas al Invierii Celui fara de moarte, sa renasca si puterea noastra de a iubi si a ierta!
Imi doresc ca Mireasma Sarbatorilor Pascale sa fie pentru noi toti un moment unic de intoarcere spre pietate, armonie, speranta, toleranta, evlavie.

Hristos a inviat!

Va doresc un Paste Fericit cu bucurie in suflet!

Un Paste plin de intelepciune,cu multe bucurii si impliniri sufletesti va doresc tuturor!

Adevarat a inviat!
Paste fericit tuturor!

FIE CA LUMINA INVIERII CE SE VA APRINDE IN ACEASTA NOAPTE SA VA LUMINEZE CALEA SI SA VA ADUCA MULTA LINISTE IN SUFLETE!
UN PASTE FERICIT ALATURI DE CEI DRAGI!

Ma bucur ca am ocazia sa fiu printre voi si alaturi de voi!

Paste fericit! sa aveti parte de multa sanatate si spor in tot ce veti intreprinde!

Sarbatori fericite dragele mele!

Hristos a Inviat daruindu-va armonie launtrica plina de Pace, Lumina, Fericire si Iubire!Paste Fericit alaturi de cei dragi!

Adevarat a inviat!